Pentru ca ma cheama ANA..

... am primit flori de la tati! Ce surpriza! Ce cavaler! Ah, cat mi-ar placea sa fie ziua mea de nume in fiecare zi...

Fericire...

Oare o fi existand ceva mai de pret pe lumea asta decat un fratior care sa te iubeasca si sa isi petreaca timpul jucandu-se cu tine?

3 luni in 3 minute

Am fost tot mai ocupata, nici nu stiu cand a trecut timpul si am implinit 1 an si 3 luni! De cand nu v-am mai povestit despre mine mi-au mai iesit o gramada de dinti (4 masele si vreo 2 canini) , m-am prins cum pot sa merg cu viteza (mai) mare fara sa cad la fiecare 3 pasi, m-am prins ca pot sa cuceresc pe mai oricine daca zambesc haios si imi inclin nitel si capul intr-o parte, dar mai ales…M-AM JUCAT!. 

Tati se joaca cel mai mult cu mine pe afara, imi explica ce e de facut cu tricicleta fara pedale pe care mi-a adus-o Iepurasul de Paste, ma da in leagane, ba o data m-a dus intr-o padure si a pus pe mine ditamai hamul si casca si m-a pus sa fac un traseu tare periculos printre niste copaci. Teribila experienta!

Cu mami, cu Fratiorul sau singurica am alte distractii. Mami cauta mereu idei noi si ghiduse. Cel mai mult ii place sa citeasca ideile de aici , aici , sau aici

Si asa am ajuns sa am o adevarata colectie de lucruri carora mami le zice “cutii senzoriale” din care sa pot face hiper-deranj in balconul la care saraca doamna Gina are de curatat saptamanal.

M-am jucat cu orez 

cu paste si animale salbatice

cu spuma de ras

ba chiar si pe “planeta Marte” am ajuns!

Am invatat despre cerc

Despre lumea subacvatica

Am incercat si sa desenez

Parca insa cel mai mult si mai mult imi place sa citesc!

Acum ca v-am povestit toate astea sigur ati inteles de ce nu am avut vreme sa intru mai des pe aici si sa va zic despre mine! J

Un an!

He-he, ce zi frumoasa e azi pentru mine! Se pare ca am inplinit un anisor! S-au inghesuit sa ma vada toti bunicii, m-au coplesit cu pupici si daruri, iar eu le-am zambit cat de strengareste am putut si i-am salutat ... DIN MERS!!

Si am auzit ca in curand mi se organizeaza si o petrecere, asa ca ma duc sa exersez pentru suflatul in prima mea lumanarica!

Copii. Suflete. Sperante

Nu prea stiu bine cum sa va povestesc despre un lucru tare, tare trist: despre copii care nu sunt la fel de norocosi ca mine. Iata pe scurt despre ce e vorba:

Construieşte Speranţe" este un proiect prin care Asociaţia "Copii Suflete Speranţe" coordonează strângerea de fonduri pentru construcţia la Constanţa a unui centru nou, ultraspecializat, care va reuni sub acelaşi acoperiş cele mai noi metode de tratament din lume pentru recuperarea şi reabilitarea copiilor cu probleme neuro-motorii.

           Statistic, în România sunt cca. 50 000 de copii cu tulburări neuro-motorii grave şi fiecare din ei are nevoie de o speranţă. Pe data de 3 Martie 2012 am lansat campania "50 000 de speranţe" cu scopul de a strange 1 milion de dolari pentru a demara construcţia acestui centru. Una câte una, fiecare speranţă dăruită ne va aduce mai aproape de a oferi acestor copii o nouă şansă de recuperare. Fiecare donaţie vine cu un tricou unic, un simbol al faptului că fiecare dintre noi multiplicat cu 50 000 putem realiza ceva uimitor.

(text preluat de aici: http://www.copiisuflete.ro/50000 )

Mai multe povesti pe larg gasiti pe site-ul "Copii.Suflete.Sperante"

Stiu ca mami a citit mai intai aici apoi aici, ne-am intristat amandoua, dar apoi am decis impreuna ca putem face un mic efort…ca jumatate din alocatia mea pe o luna nu e un efort chiar atat de mare. Asa ca am intrat in echipa Printesei Urbane pe care o iubim amandoua peste masura de mult si iata-ma cu tricoul de sustinator.

Dar cum sunt ambitioasa de felul meu, vreau sa imi fac si eu echipa mea. Ma ajuta si mami. Are peste 300 de prieteni pe Facebook. Si mai avem si alti vizitatori pe blog.

Ce ziceti, sunteti macar 10 din voi alaturi de aceasta campanie si de noi? Mi-ar placea sa imi trimiteti poze cu voi, cei pe care v-am convins, purtand tricoul de donator si Bubu Silviu ne ajuta cu siguranta sa facem un colaj, o poza de grup.Incercam? Incercam??

O ratusca sta pe lac..

Mi-a pus mami cantecelul asta si gata, m-am decis! Nu mai stau locului! Ma tin de mobila...apoi iau o manuta. Hehe! Le iau pe amandoua si oooo..imi tin echilibrul! Acum rad la public. Fratiorul vad ca e cu pampoanele pregatite...Ma uit drept inainte. Hai ca pot! Hai ca pot! Poooot! Am reusit!! Am facut doi pasi singurica!!!

La druuuum!

Tati

V-am povestit vreodata cat de nostim este tati al meu dimineata? 

Cu ochii umflati de somn ( cu atat mai umflati cu cat ma trezesc eu mai des sa ma asigur ca mami si tati sunt in preajma si peste noapte..) il duce pe Fratior la gradinita, apoi se costumeaza intr-un fel in care nu am mai vazut alti tatici: isi pune niste colanti negri dar nu isi pune pantaloni pe deasupra! Desi e frig afara poarta doar un tricou si o jacheta, nu  geaca groasa si pantaloni de fas cum imi pune mami mie! Apoi  isi trage peste cap un ciorap gaurit prin care i sa vede doar fata si peste el o ciuperca mare  la care ma intind mereu sa trag de ea. Cred ca s-a prins ca vreau sa o iau eu si si-a legat-o pe sub barbie cu niste chingi! Iar la urma,  chiar inainte sa iasa din casa, isi pune ochelari si manusi negre.. deci ori e spargator de banci, ori cosar, ori biciclist!