miercuri, 9 octombrie 2013

Sky Tower

Vai, ce emotionata sunt!

Acum niste seri am trecut cu mami si cu tati prin niste usi de sticla maaaari de tot, am stat apoi intr-un rand cu tot felul de copilasi, bebelusi, oameni (tineri si frumosi), apoi am intrat intr-o cutie care mi-a facut urechile sa se infunde si am simtit ca sunt dusa cu viteza mare in sus. Imediat ce am iesit din cutie si m-am dezmeticit am vazut cum masinile s-au transformat in furnici, lacurile in baltoace, oameni in punctulete miscatoare, iar cladirile din jur pareau facute din piese mici de lego, ca ale Fratiorului! Si ce de-a lumini!! Dar ce culori pe cer..si cat de aproape sunt acum de nooooori! Sa le aplaud, sa le aplaud, asa mi-am zis….

Si chiar nu am inteles de ce doamna cu tricou rosu care m-a vazut jos in hol la intoarcere s-a intrebat mirata “ De ce-or fi aducand oare bebelusii aici? Ce inteleg ei, dom’le?”




Un comentariu:

  1. Ha, ha, chiar si pentru ca bebelusii nu stau singuri acasa cand vor ceilalti membri ai familiei sa vada lumea de sus si tot era un motiv suficient de bun :)

    RăspundețiȘtergere