Vine 2014!!!

Toata lumea face urari in seara asta vad, asa ca repede-repede, sa nu raman pe dinafara  va zic si eu " A ma ta!!" si sa stiti ca i-am intrebat pe Mami si Tati de voi toti: Toma si Adei, Tobia (Sofia) , Dodi (Rodi), Tode (Tudor), Bia, Bubu, Buma, iar Bubu, Mimi, Bica. Sa ne vedem cu bine anul viitor!!

Ceata lui...maimutoi!

Gata, mi-am gasit vocatia! Pot lua altitudine chiar si fara sa ma folosesc de trepte! 

Totul a inceput de la  Tati - si asta mi s-a parut de inteles; la o adica nu e prima ciudatenie de felul asta pe care o face. Apoi a inceput si Fratiorul cel plin de energie: OK, in regula, am zis. Dar de cand si Mami se urca pe pereti prinsa de o funie legata de un soi de pampers facut din cureluse care nu se rup niciodata, cu niste papucei ascutiti care nu aluneca pe perete , am zis ca sportul asta musai sa il prind si eu! Si cand obosesc de tras de prize, va jur, saltelele de la Vertical Spirit sunt cele mai bune de exersat tumbe si alte giumbusliucuri!

"Muca"

 Nu va suparati, imi explicati si mie de ce s-a umplut orasul de omuleti rotofei in straie rosii si cu barba alba? M-au bagat in sperieti si alta nu! Unul caruia i se aprinde o lumanare in mana si canta in acelasi timp s-a aciuat chiar la noi in biblioteca de nu mai pot extrage acum toate cartile de parenting ale lu’ mami.

Muca lipit pe geamuri, Muca la intrarea in Selgros, Muca pe reclama din cutia postala, Muca la intrarea in parc…! Muca, pa!! Paaaa!

Misterul lui "La scoala"

In fiecare dimineata Fratiorul meu (Ma) dispare cu ghiozdanul in spate, cu merinde si apa dupa el si uneori cu cate o jucarie pe care si-o strecoara pe furis (dar asta m-a rugat sa nu mai spun la nimeni). Mami il imbraca mereu cumva special, cu camasa alba, vesta si cravata, il piaptana, il pupa, il admira si apoi il mai piaptana inca putin. Cand se intoarce, Ma povesteste despre copiii cu care s-a jucat, despre "Doamna" care le-a spus povesti si mereu ajunge acasa cu gura plina de cate ceva bun din care eu nu pot primi pe motiv ca-s prea mica.

Da' vreau si eu "La scoala" lui Ma! Uite, am si codita, si fundita si ghiozdanel in spate! Ma duc dupa el , ca prea pare distractiv pe acolo! Paaaa!!!

Curiozitati de pe-afara..

Nu stiu cum a inceput dimineata asta pentru voi, dar eu, dupa ce m-am trezit si am facut rost de un pampers uscat, imediat m-am impins in Fratior sa imi faca loc la geam sa vad la ce privea el asa bucuros. Si nu am priceput nimic! Ce e treaba asta alba de pe masini si de pe acoperisuri? Si de ce vine praf alb de sus din cer? Vaaai, si cate haine au acum oamenii pe ei! Pare ca s-au ascuns si “mi-mi”-urile si habar n-am unde or fi pescarusii si porumbeii acum!. Ia sa o rog pe mami sa ma scoata afara sa pun si eu mana pe minunea cea rece si alba!

ShoeBox 2013

Azi m-am gandit sa o las pe mami sa se joace pe blogul meu si sa il impopotoneze cum vrea ea. A ales sa puna un afis taman sus pe pagina ca sa stiti si voi si sa participati daca vreti la Campania ShoeBox 2013. Mergem chiar acum sa scotocim prin dulapul Fratiorului si sa pregatim ceva dragut, ah, abia astept!

O saptamana plina

Cine credeti ca a venit sa se joace cu mine o saptamana intreaga? Bunica "Bia", chiar ea!!! Ce timp de blog sau de plimbari lungi in parc, de intalniri cu T. cel frumos sau de harjoneala cu Fratiorul?? I-am aratat lui Buni toate puzzle-urile mele.. si toate cartile (de mai multe ori la rand, ca nu stiu exact la ce parametri funtioneaza memoria bunicilor), i-am zambit de cate 165432385 de ori pe zi, am avut grija sa o ciupesc tare de tot in fiecare seara la culcare ca sa stie cat o iubesc, iar ea mi-a luat un sac de jucarii, rochite si fundite cu care am fost atat de prinsa incat si acum mai am de probat cate ceva.

De la Ana adunate..

Am deja o multime de sfaturi si experiente de viata bebeluseasca . Sa le parcurgem cumva impreuna, propun!

In bucatarie:

1. Boabele de piper pe care le dati pe jos si apoi le bagati in gura ustura raaaaau de tot la limbuta ! Poate prindeti direct din ambalaj, eu nu am reusit inca.
2. Apa de la flori este cah! M-am convins dupa doar o inghititura. Nu recomand.
3. Cutitele ii sperie rau pe parinti, lasati-le jos din mana inceeet, inceeet si zambiti apoi inocent.

In baie:

1. Daca mami si tati se stramba deja ingrozitor cand va schimba pampersul NU e nevoie sa il mirositi si voi. Chiar nu e.
2. Sapunul nu are gustul la fel de bun ca mirosul sau culoarea. Nici cel alb, simplu, nici cel rosu cu petale de trandafiri ori cel galben de lamaie. E o mare pacaleala!!
3. Daca dati robinetul la maxim intr-o directie sau alta in timp ce faceti dus sunt sanse maxime sa obtineti simultan un tipat de-al celui care va spala plus o mega senzatie neplacuta pe pielicica voastra goala.
4. Daca mami intra singura in baie, mergeti musai dupa ea. Sigur face ceva interesant. Daca vreti neaparat inauntru schema include obligatoriu: strigat “ma-miiii, ma-maaa” de cel putin 20 de ori cu disperare/lacrimi/muci. Alternativ, in caz de rezistenta: batut cu pumnuletii in usa+tras de clanta+aruncat cu jucarii in usa baii. Ceva trebuie sa functioneze!

In dormitor:

1. Cariocile nu sunt gustoase.
2. Mami nu apreciaza daca incercati sa spalati canapeaua cu laptic!
3. Constructiile pe care le fac mami sau Fratiorul TREBUIE daramate. Dintr-o singura miscare, scurta si precisa. Le place sa ridice un turnulet – acelasi turnulet- la nesfarsit, am vazut eu!
4. Urmele de manute de pe geam dispar saptamanal! Am incercat sa le fac simple, cu branza, cu avocado, cu pilaf, pere, mango si cu ou. Pur si simplu nu rezista!! Posibil sa aiba vreo legatura dna Gina-gospodina , trebuie urmarita indeaproape.

Afara, la locul de joaca

1. Daca impingeti leaganul cu putere nu ramane acolo, ci vine inapoi spre fruntea voastra. De fiecare data!
2. Pietricele sunt greu de mestecat, iar bucatelele albe de burete aruncate pe jos de cei care fumega pe gura sunt oribile la gust. Nisipul din par presupune o baie extra-lunga cand ajungeti acasa.
3. Ceilalti copii in general nu pricep ca un con aruncat spre ei sau o imbranceala mai serioasa inseamna “Imi place de tine, hai sa fim prieteni”. Inca studiez problema.

Voi ce constatari de felul asta ati mai facut?

Zoo!!

Interesant lucru am mai aflat astazi: animalele alea de le tot vad eu in carti exista si in realitate, va jur! M-a dus mami intr-un parc mare cu multe custi, zoo ii zice si m-a convins!

Am vazut asa:  pisica salbatica, nutrii, tigri, puma, ras, jaguar ( adica o multime de mi-miii). Un leu si o leoaica (ouuu-ouuu!!). Maimute nostime, unele cu fundul rosu , unele cenusii, altele cu coada lunga. Cea neagra mare, de-i zicea mami cimpanzeu, mi s-a parut tare haioasa cand a inceput sa se scarpine in varful capului, asa ca m-am luat si eu dupa ea...si eu radeam, si ea iii-iiii, eu si mai tare, ea si mai ii-iii, de s-a oprit personalul de la curatenie sa se uite la noi cum dialogam.

Tare zgomotoase mai erau gastele si ratele! Ma-ma-maaa! Gggga-gggga-gggga! Pelicanii isi tot deschideau aripile si bateau din ele ori apa, ori asa, pe uscat, cred ca vroiau sa imi arate ce mari sunt de fapt. Si inca niste pasari roz slaaabe-slaaaabe si mult mai tacute ca vecinele lor de care tocmai v-am zis.

Asa, si sa nu uit de pestii, soparlele, broastele (boa-boa) si serpii (ssss..) din cutiile de sticla. Cate culori! Si cum mai dormeau cele mai multe! Pacat ca nu a avut rabdare mami sa stea cat as fi vrut eu, credeam ca o sa le urmarim o zi intreaga, nu asa, tzac-pac in 2 ore gata vizita!

Mai vreau sa merg o data, neaparat, sa vad daca ma mai tine minte maimutica aceea care m-a amuzat si sa vad daca soparlele si serpii dorm toata ziua sau fac si ceva mai distractiv.

Poppy si Pascal

Fericita zi a mai fost ieri! Nu numai ca mi-am revazut nasii, dar am descoperit ca la ei acasa locuiesc doua pisicute (mi-mii) nemaipomenit de frumoase si prietenoase! Au stat nemiscate sa le admir, m-au lasat sa le mangai blanita si codita, sa le urmaresc prin toate cotloanele, ba era cat p’aci ca pe Poppy sa o si pup pe botic daca nu ma intrerupea tati. Dupa ce s-au mai obisnuit cu mine au pus la cale si un mic spectacol, urcand agil pe un fel de copacel de pisici, si apoi sarind de acolo inapoi pe canapea si tot asa de multe ori la rand.

Cel mai amuzant este ca, daca vreau, pot sa fiu si eu o pisicuta: pot sa imi curat si eu manutele cu limbuta, asa cum am vazut la ele, sa sar de pe canapea pe fotoliile de puf sau sa intru in cutia de lego cand Fratiorul construieste concentrat. Miiiii !

Intre mine si mami

Ma intreb uneori unde a fost mami inainte ca eu sa ma fi nascut?! De unde vin, in general, mamicile? Si cum fac ele sa poata primi si oferi atat de multa dragoste? Eu, de exemplu, simt ca o iubesc pe mami dinainte sa o fi cunoscut. Si chiar daca nu imi este foarte clar cum se poate una ca asta, stiu sigur ca e prea multa dragoste stransa intre noi ca sa ne fi inceput povestea doar in urma cu 19 luni.. Sigur ca si taticii si fratiorii sunt niste inventii nemaipomenite, alte mici fabricute de iubire si zambete, dar mamicile.. Ooh, mamicile!

Toamna

Ce poti sa faci daca afara e o zi mohorata de toamna, atat de mohorata ca  parca nici chef de scris pe blog nu ai? Mami zice ca poti aduce in casa doar ce iti convine din toamna de afara si te poti juca astfel o buna bucata de vreme.

Mami, mami, unde fugi? Cum adica ai treaba? Treaba mai importanta decat sa ne jucam de-a toamna?

"Attachment childing”

Sunt sigura ca de “"Attachment parenting" ati auzit. Astazi vreau sa va demonstrez ca exista si alta varianta.

O vreme am crezut ca am crescut o mamica prea atasata de rochita mea si care nu poate fi fericita decat daca ma tine in brate (sau in manduca, dupa caz). A tinut sa imi vorbeasca inca de cand eram in burtica ei , incat abia imi puteam aduna gandurile si face planuri in tihna. Dupa ce am iesit din burtica nu m-a lasat sa dorm singura in camera mea, a trebuit sa dorm cu ea (co-sleeping ii zice). In loc de biberoanele de plastic pe care le vedeam la cei mai multi bebelusi in parc eu am primit laptic "direct de la sursa" pana nu demult.

Nici macar sa plang singura nu m-a lasat. Explicatii peste explicatii mereu: unde mergem, cu cine ne intalnim, cu ce ma imbraca. Zambete peste zambete cat e noaptea de lunga.

Am crezut ca nu va fi o mamica independenta niciodata. Mai ales ca se fac peste putin timp 2 ani de cand sta cu mine si trebuie sa ii caut o gradinita de mamici, ceva, unde sa o trimit de dimineata si pana dupa-amiaza sa am si eu viata mea.

Azi insa mami mi-a dovedit insa ca se poate: a mancat singura in bucatarie micul dejun iar eu am desenat in voie la birou, in camera mea. Nu a mai fost nevoie sa stau in aceeasi incapere cu ea, eventual la ea in brate sau pe masa, langa farfuria din care mananca si sa o incurajez sa termine cat mai rapid. A avut 10 minute in care doar sa manance iar eu sa desenez. Cred ca suntem pe calea cea buna! Chiar ma bate gandul sa facem un test similar la pranz!

"Aneza"

In fiecare seara incerc sa o adorm pe mami spunandu-i o poveste. Nu mare lucru, in general despre ce am facut eu peste zi, ce mi-a placut, ce as fi vrut sa mai fac si nu am apucat.

Si incep cam asa: Maaami, abi da uoo, cu papi da tati bi bibi paaaa, mi u-ua, ia, oaia-oaia, ti-tiii, apa ma, mimi, mimi, diiii. Da bu-ua uba pumpa buba mama aia, aiiiia caca ia-iaaa,  oaia! Oaia! Mama, mama, mama.Mamaaaa! Maaa-ma! Pi-pi-piii. Diiii. Uuuuu!

Ma rog , deja ati inteles actiunea. 

Si totusi mai mereu mami ma intreaba ce tot zic eu acolo si se amuza teribil daca povestea dureaza mai mult de 15 minute. Si da, in general dureaza mai mult de 15 minute, mi-e greu sa povestesc in mai putine cuvinte cand sunt atatea intamplari fascinante peste zi. Cica vorbesc “pe limba mea”. Pai cum, voi nu vorbiti tot limba asta, ca doar inteleg tot ce ziceti?! Cum de nu i-o fi clar lu’ mami ce zic? E limpede ca ubaiipidadoiaua!!

De dragoste

Draga T.,

A sosit momentul sa recunosc in mod public: esti baietelul dupa care sunt pur si simplu topita!..Si trebuie sa iti mai spun ca te trag de parul tau blond si matasos pentru ca ma bucur de fiecare data sa te revad, iti dau cu zornaitoarea mea preferata peste frunte pentru ca esti frumos si cu ditamai cucuiul violaceu sub breton, beau din cana ta cu apa sa ma asigur ca e la temperatura potrivita pentru tine, iti scot sosetele de fiecare data cand vii la mine sa nu iti fie prea cald cumva si te imbratisez pana te daram ca sa fiu foarte sigura ca intelegi toate lucrurile astea.

Iar felul demn in care imi tolerezi toate dovezile de iubire ma fac sa le reiau mereu, mereu,mereu!

Cu drag, 

Ana

S-a facut anul!

Anul si inca o saptamana de cand sunt in "blogosfera". Va mai amintiti primele mele aventuri?

http://blogulaneimici.blogspot.ro/2012/10/ce-mi-se-intampla-zilele-astea.html

Casa cu gemene

Daca e joi, am cea mai buna branzica in meniu si un iaurt delicios din care incerc sa nu risipesc niciun strop din lingurita . :)

https://www.facebook.com/pages/Casa-cu-Gemene/518836871489552

Parentime

Cica mami nu e atat de grozava doar pentru ca e "Mami" si nici tati nu e atat de jucaus doar pentru ca e.."Tati". Au fost sa invete meserie, si-au luat notite, au facut teme pentru acasa..

Ia sa trag si eu cu ochiul sa vad ce au zis despre mine si Fratior pe acolo, pe la Parentime

Sky Tower

Vai, ce emotionata sunt!

Acum niste seri am trecut cu mami si cu tati prin niste usi de sticla maaaari de tot, am stat apoi intr-un rand cu tot felul de copilasi, bebelusi, oameni (tineri si frumosi), apoi am intrat intr-o cutie care mi-a facut urechile sa se infunde si am simtit ca sunt dusa cu viteza mare in sus. Imediat ce am iesit din cutie si m-am dezmeticit am vazut cum masinile s-au transformat in furnici, lacurile in baltoace, oameni in punctulete miscatoare, iar cladirile din jur pareau facute din piese mici de lego, ca ale Fratiorului! Si ce de-a lumini!! Dar ce culori pe cer..si cat de aproape sunt acum de nooooori! Sa le aplaud, sa le aplaud, asa mi-am zis….

Si chiar nu am inteles de ce doamna cu tricou rosu care m-a vazut jos in hol la intoarcere s-a intrebat mirata “ De ce-or fi aducand oare bebelusii aici? Ce inteleg ei, dom’le?”

(poza este preluata de aici: http://www.criserb.com/blog/bucurestiul-vazut-noaptea-de-pe-bucharest-skytower.html) 

Pentru ca ma cheama ANA..

... am primit flori de la tati! Ce surpriza! Ce cavaler! Ah, cat mi-ar placea sa fie ziua mea de nume in fiecare zi...

Fericire...

Oare o fi existand ceva mai de pret pe lumea asta decat un fratior care sa te iubeasca si sa isi petreaca timpul jucandu-se cu tine?

3 luni in 3 minute

Am fost tot mai ocupata, nici nu stiu cand a trecut timpul si am implinit 1 an si 3 luni! De cand nu v-am mai povestit despre mine mi-au mai iesit o gramada de dinti (4 masele si vreo 2 canini) , m-am prins cum pot sa merg cu viteza (mai) mare fara sa cad la fiecare 3 pasi, m-am prins ca pot sa cuceresc pe mai oricine daca zambesc haios si imi inclin nitel si capul intr-o parte, dar mai ales…M-AM JUCAT!. 

Tati se joaca cel mai mult cu mine pe afara, imi explica ce e de facut cu tricicleta fara pedale pe care mi-a adus-o Iepurasul de Paste, ma da in leagane, ba o data m-a dus intr-o padure si a pus pe mine ditamai hamul si casca si m-a pus sa fac un traseu tare periculos printre niste copaci. Teribila experienta!

Cu mami, cu Fratiorul sau singurica am alte distractii. Mami cauta mereu idei noi si ghiduse. Cel mai mult ii place sa citeasca ideile de aici , aici , sau aici

Si asa am ajuns sa am o adevarata colectie de lucruri carora mami le zice “cutii senzoriale” din care sa pot face hiper-deranj in balconul la care saraca doamna Gina are de curatat saptamanal.

M-am jucat cu orez 

cu paste si animale salbatice

cu spuma de ras

ba chiar si pe “planeta Marte” am ajuns!

Am invatat despre cerc

Despre lumea subacvatica

Am incercat si sa desenez

Parca insa cel mai mult si mai mult imi place sa citesc!

Acum ca v-am povestit toate astea sigur ati inteles de ce nu am avut vreme sa intru mai des pe aici si sa va zic despre mine! J

Un an!

He-he, ce zi frumoasa e azi pentru mine! Se pare ca am inplinit un anisor! S-au inghesuit sa ma vada toti bunicii, m-au coplesit cu pupici si daruri, iar eu le-am zambit cat de strengareste am putut si i-am salutat ... DIN MERS!!

Si am auzit ca in curand mi se organizeaza si o petrecere, asa ca ma duc sa exersez pentru suflatul in prima mea lumanarica!

Copii. Suflete. Sperante

Nu prea stiu bine cum sa va povestesc despre un lucru tare, tare trist: despre copii care nu sunt la fel de norocosi ca mine. Iata pe scurt despre ce e vorba:

Construieşte Speranţe" este un proiect prin care Asociaţia "Copii Suflete Speranţe" coordonează strângerea de fonduri pentru construcţia la Constanţa a unui centru nou, ultraspecializat, care va reuni sub acelaşi acoperiş cele mai noi metode de tratament din lume pentru recuperarea şi reabilitarea copiilor cu probleme neuro-motorii.

           Statistic, în România sunt cca. 50 000 de copii cu tulburări neuro-motorii grave şi fiecare din ei are nevoie de o speranţă. Pe data de 3 Martie 2012 am lansat campania "50 000 de speranţe" cu scopul de a strange 1 milion de dolari pentru a demara construcţia acestui centru. Una câte una, fiecare speranţă dăruită ne va aduce mai aproape de a oferi acestor copii o nouă şansă de recuperare. Fiecare donaţie vine cu un tricou unic, un simbol al faptului că fiecare dintre noi multiplicat cu 50 000 putem realiza ceva uimitor.

(text preluat de aici: http://www.copiisuflete.ro/50000 )

Mai multe povesti pe larg gasiti pe site-ul "Copii.Suflete.Sperante"

Stiu ca mami a citit mai intai aici apoi aici, ne-am intristat amandoua, dar apoi am decis impreuna ca putem face un mic efort…ca jumatate din alocatia mea pe o luna nu e un efort chiar atat de mare. Asa ca am intrat in echipa Printesei Urbane pe care o iubim amandoua peste masura de mult si iata-ma cu tricoul de sustinator.

Dar cum sunt ambitioasa de felul meu, vreau sa imi fac si eu echipa mea. Ma ajuta si mami. Are peste 300 de prieteni pe Facebook. Si mai avem si alti vizitatori pe blog.

Ce ziceti, sunteti macar 10 din voi alaturi de aceasta campanie si de noi? Mi-ar placea sa imi trimiteti poze cu voi, cei pe care v-am convins, purtand tricoul de donator si Bubu Silviu ne ajuta cu siguranta sa facem un colaj, o poza de grup.Incercam? Incercam??

O ratusca sta pe lac..

Mi-a pus mami cantecelul asta si gata, m-am decis! Nu mai stau locului! Ma tin de mobila...apoi iau o manuta. Hehe! Le iau pe amandoua si oooo..imi tin echilibrul! Acum rad la public. Fratiorul vad ca e cu pampoanele pregatite...Ma uit drept inainte. Hai ca pot! Hai ca pot! Poooot! Am reusit!! Am facut doi pasi singurica!!!

La druuuum!

Tati

V-am povestit vreodata cat de nostim este tati al meu dimineata? 

Cu ochii umflati de somn ( cu atat mai umflati cu cat ma trezesc eu mai des sa ma asigur ca mami si tati sunt in preajma si peste noapte..) il duce pe Fratior la gradinita, apoi se costumeaza intr-un fel in care nu am mai vazut alti tatici: isi pune niste colanti negri dar nu isi pune pantaloni pe deasupra! Desi e frig afara poarta doar un tricou si o jacheta, nu  geaca groasa si pantaloni de fas cum imi pune mami mie! Apoi  isi trage peste cap un ciorap gaurit prin care i sa vede doar fata si peste el o ciuperca mare  la care ma intind mereu sa trag de ea. Cred ca s-a prins ca vreau sa o iau eu si si-a legat-o pe sub barbie cu niste chingi! Iar la urma,  chiar inainte sa iasa din casa, isi pune ochelari si manusi negre.. deci ori e spargator de banci, ori cosar, ori biciclist!

Rochita

Cred ca (iar) mi se pregateste ceva pentru ca mami a venit zilele trecute cu o rochita rosie cum am vazut eu in carticele mele de povesti si m-a pus sa o probez, mi-a facut poze, apoi a stat o gramada la telefon cu buni..De nu i-ar veni ideea sa imi puna si vreo bentita ceva pe cap, nu pot sa sufar treburile alea care-mi vin peste urechi si ma trag de par uneori..

Ciudatenii de tot felul

Stranii mai sunt unele obiceiuri de-ale oamenilor! Intr-o zi au adus in casa..un copac (nu foarte mare, e drept) pus intr-o galetusa si plin de tepi! Au pus apoi in el tot felul de ..ba-la-lai, apoi luminite, si l-au tinut intr-un loc unde sa nu pot eu ajunge la el. Ma rog, de fapt am ajuns o data si dupa ce l-am rasturnat peste mine l-au mutat. Apoi au inceput sa sune la usa copii care cantau..nu a mai trecut mult si sub brad au aparut niste pungi mari care l-au bucurat teribil pe Fratior dar m-au surprins si pe mine, pentru ca din ele ieseau carti, rochite si jucarii !! Am avut liniste o vreme pana cand am tras spaima-spaimelor! Pocneau si bubuiau de peste tot de-am crezut ca a venit Apocalipsa! Asa, in toiul noptii, nu oricum! Lumini noaptea pe cer, muzica, lume la mine in casa care se bucura de haos si dadea cu paharele de sticla unele intr-altele..inca un bebelus cu care m-am inteles din priviri ca nu e lucru curat la mijloc…

Acum pare ca lucrurile s-au linistit, a disparut si copacul..dar cu asemenea obiceiuri nici nu stiu cat sa ma astept sa am liniste!

Balalai

Nu stiu de ce oamenii mari folosesc atatea cuvinte pentru obiectele din jur. Eu le zic doar ba-la-lai iar mami si tati se prind din maxim a treia incercare ce vreau. De cand mi-am dat seama ca pot arata si cu degetul e chiar si mai simplu: ba-la-lai si primesc magnetii de pe frigider, ba-la-lai si sunt dusa in brate la geam, ba-la-lai pot pune mana pe sapca lui tati si tot asa. Dar si eu ii recompensez de fiecare data cand primesc ba-la-laile si le spun cu satisfactie maxima:”DA!”